În partea de sud-vest a judeţului Suceava se întind munţii Călimani cu ramificaţii spre nord, pînă în albia rîului Dorna. În ansamblu, aceştia urcă în trepte dinspre sud spre nord pînă la o altitudine de peste 2100 m. La limita bazinelor Dornelor ei se continuă printr-un abrupt, coborînd pe pante mai mari prin numeroase obcine, ce închid între ele bazinele hidrografice aproape paralele, cu ape ce curg spre nord, în Bistriţa.

Este interesantă evoluţia acestor munţi,de la formarea lor.În mezozoic,apele mării cretacice ocupau actuala regiune. Mişcările de încreţire au dus mai întîi la formarea munţilor Bistriţei, iar la sfîrşitul erei secundare s-a format depresiunea de scufundare a Transilvaniei.

La începutul terţiarului (paleogen), întreaga regiune corespundea golfului marin al Bîrgăului, legat de acel al Maramureşului. În a doua parte a terţiarului (neogen) au avut loc cîteva puternice erupţii, separate între ele prin perioade de linişte, care au dus la apariţia actualului masiv acum circa 55 milioane de ani, Călimanii fiind deci cei mai tineri munţi din ţara noastră.