De la înălţimea Munţilor Ţarcu, din văile Timişului şi Bârzavei, de pe flancul estic al Munţilor Aninei ori de pe culmile montane ale Almăjului, Munţii Semenic apar bine individualizaţi, marcând nucleul Orogenului[1] din sud-vestul ţării. Desfăşuraţi ca o dorsală de la NNE către SSV, Munţii Semenic formează un pivot de care se sudează întreaga regiune a Banatului, fiind demarcaţi pe trei laturi de arii depresionare şi culoare tectonice adânci şi, numai pe marginea de vest, la contactul cu Munţii Aninei, de văile Bârzava şi Poneasca, ale căror trasee de sens opus se remarcă prin evidente caractere fizico-geografice de tranziţie.

În cadrul acestui spaţiu geografic, Masivul Semenic prezintă specificul geografic al munţilor traversaţi de paralela de 45°, culmile sale fiind cuprinse între 45°00" şi 45°23' latitudine nordică şi 21°58' şi 22°18' longitudine estică, acoperind un areal de aproximativ 1180 kmp, care reprezintă circa 0,4% din teritoriul ţării. Raportaţi la teritoriul judeţului Caraş-Severin (8514 kmp), în care se încadrează, aceşti munţi ocupă aproximativ 11,8% din suprafaţa acestuia. În ansamblul Banatului, Munţii Semenic deţin recordul de înălţime, fiind depăşiţi numai ca suprafaţă de Munţii Almăjului.