În Munţii Căpăţînii există cîteva zone unde se poate practica alpinismul tehnic. Una din aceste zone este masivul Vînturariţa - Stogşoarele - Stogu. Aici au fost realizate o serie de trasee de către alpiniştii din Bucureşti şi din Sibiu, trasee din care nu lipsesc cele de gradul 6.
Drumul forestier parcurge 19 km pe valea Olteţului, apoi aproape încă 4 km pe coastele Turcinului[1] şi Boului. Ultimul tronson, ca şi continuarea pe valea Curmătura pînă în valea Latoriţei, reprezintă o cale de legătură între localităţile din sudul munţilor şi zonele turistice din bazinul Latoriţei. La capătul localităţii Polovragi, străjuită de pereţii Cheilor Olteţului, se adăposteşte mănăstirea Polovragi, ctitorită de Barbu Pîrîianu la 1643 şi terminată de Constantin Brîncoveanu în 1713.
Munţii Căpăţînii se află în cadrul Carpaţilor Meridionali, şi anume în grupul munţilor cuprinşi între Olt şi Jiu. Ei sînt constituiţi dintr-o culme înaltă, prelungă de cca 50 km, orientată vest-est, pe care se rînduiesc, perpendicular, ramificaţii nordice mai scurte, mai povîrnite, şi ramificaţii sudice mai lungi, mai puţin înclinate. În majoritatea lor, culmile sînt puternic împădurite. Există însă suprafeţe apreciabile de goluri de munte, care au favorizat viaţa pastorală şi apariţia unei reţele dese de poteci.