1. Gura Cernatului (650 m) - stîna Cernatului - Vf. Penteleu (1772 m) - Vf. Crucea Fetei - Vf. Bălescu Mare - Vf. Bălescuţu - Muşa (1070m)

     Marcaj: .

     Durata: 9-10 ore.

     Obiective principale: vf. Penteleu, Muşa.

     Primul semn de marcaj apare la capătul podului de pe Bîsca Mare, la Gura Cernatului, alături de triunghiul albastru (traseu 2). Traversam apa urmărind şoseaua forestiera ce trece prin faţa cabanei forestiere şi apoi peste pîrîul Cernat, după care drumul se bifurcă. Spre dreapta continua marcajul triunghi albastru (traseul 6) care urca pe valea Milea, în timp ce pe stînga se desfăşoară traseul pe care-l vom străbate. El se înscrie în lungul drumului forestier pe aproape 6,5 km, tăind din loc în loc buclele mai largi ale acestuia în panta uşoară. După circa 500—600 m şoseaua traversează pe dreapta Cernatului, pe care ne vom menţine pînă la vîrf. După 40-45 minute de la plecare ajungem la o cabană forestieră unde un scurt popas este binemeritat; ne încărcăm bidoanele cu apă pentru aproape două ore de urcuş. Reluăm traseul (circa 3,5 km) şi după ce tăiem două serpentine părăsim drumul forestier care continuă spre est. Poteca bătătorită pătrunde în pădurea de molid de pe stînga şoselei şi urcă spre nord, la început mai lin, apoi din ce în ce mai accentuat. Intersectarea unor pîraie produce mici denivelări. După traversarea ultimului pîrîu panta creşte rapid. Încă 5-10 minute de urcuş prin pădurea de fag şi se ajunge la stîna Cernatu (cca 1 390 m), după 3 ore de mers (30—45 minute de la părăsirea şoselei). Facem un mic popas la stînă sau lîngă izvorul din dreapta acesteia. Pentru cei ce doresc să petreacă mal mult zile în Penteleu stîna poate oferi găzduire. În poieniţele de deasupra izvorului se pot instala şi corturi.

1. Băile Siriu (540 m) - Valea Neagra - Dosu Muntelui - Poarta Vînturilor - Obîrşia Crasnei - Culmea Tătăruţu - Vîrful Tătaru Mare (1477 m) - Tabla Buţii - Poiana Stînei (930 m)

Marcaj:

Durata: 7—8 ore.

Obiective principale:  vf. Bocîrnea (1 659 m), Lacul Vulturilor (prin abatere de la traseu), culmea Mălîia, vf. Tătaru Mare, Tabla Buţii, Cimitirul eroilor.

Munţii Buzăului alcătuiesc un ansamblu de culmi şi masive, cu altitudine medie de 1 000-1 200 m; numai într-un singur punct depăşeşte l 700 m (vf. Penteleu) şi în alte cîteva 1 600 m. Peste 55% din suprafaţă se află între 800 şi 1 200 m; culmile cele mai înalte (între 1 200 şi 1 600 m) reprezintă circa 14%; depresiunile, culoarele de vale şi culmile joase periferice sînt situate la înălţimi ce variază de la 600 la 800 m şi depăşesc 30%.

Acest mare sihastru s-a nevoit prin muntii buzaului in prima jumatate a secoluluiXV. Mai intai s-a ostenit intr-o pestera sub muntele Martirie, apartinand de Sihastria Fundatura. Apoi ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca si dascal al vietii pustnicesti,  s-a  invrednicit de darul profetiei, adunand mai multi ucenici in jurul sau, caci era cuviosul povatuitor de suflete si parinte duhovnicesc pentru multi, hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura.Cunostea inca si operele Sfintilor Parinti si biruia cu multa pricepere ispitele vrasmasului diavol.

      In zona masivului Ivanetu avem o serie de obiective turistice aproape uitata dar care merita vizitate. Este o zona uitata si linistita. O tura pe aceste plaiuri cu siguranta ne va "incarca bateriile".

       Platoul Meledic - Mânzăleşti -34 de peşteri, 25-200 m în sare, Peştera 6 fiind cea de-a 2-a din lume - 1.337 m), lacuri carstosaline, aparute in urma dizolvarii si a tasarii in zonele de sare, din care, Lacul Meledic, cu apa dulce in apropierea caruia se gasesc izvoare de ape minerale cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea;