Rezervaţia geologică şi peisagistică Cetatile Ponorului si Valea Galbenii reprezintă un remarcabil fenomen carstic cu o suprafaţă de 93,30 ha,este situată in Munţii Bihorului în zona de origină a văilor Crişul Pietros, Someşul Cald şi Arieşul.

Pentru a ajunge la acest interesant complex carstic şi peisagistic străbatem soseau de la Huedin la Padiş, unde putem poposi la cabana cu acelasi nume, iar de aici marcajul ne îndreaptă spre acest monument al naturii de o rară frumuseţe.

Cetăţile Ponorului sint constituite din trei circuri calcaroase amplasate intr-o gigantică depresiune inpădurită, adincă de 300 metri şi care la partea sa superioară are un diametru de peste 1 km.

Primul circ calcaros reprezintă partea terminală a văii care se infundă, iar peretele său lateral este străpuns de un portal ce depăşeşte 70 m înălţime şi care permite accesul in circul al doilea care este de fapt un aven circular de 200 m. înălţime.

Al treilea circ este separat de primul printr-un prag redus şi prezintă o formă triunghiulară iar in peretele său vestic înalt de 200 m se deschide gura peşterii de la Căput prin care iese un riu subteran a cărei apă se prăbuşeşte în altă gură de peşteră, străbătind un tunel lung de 2 km. În care s-au format numeroase cascade, săritori şi lacuri adinci. Apele acestui riu subteran apar definitiv la suprafaţă in Izbucul Galbenei, drenind aproape in intregime bazinul inchis Padiş-Cetăţile Ponorului.

La cumpăna dintre Valea Galbenei şi Bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului putem să admirăm două interesante avene, una situată deasupra celui de al doilea circ al Cetăţilor cu o adîncime de 40 m. iar al doilea situat chiar pe creasta despărţitoare, adăpostind în adîncul său Gheţarul natural de la Borţig, care reprezintă ca mărime al treilea gheţar permanent din ţara noastră .

Cetăţile Ponorului şi Cheile Galbenei, pe lîngă grandioasele fenomene carstice pe care le adăposteşte mai prezintă şi o bogată vegetaţie cu numeroase elemente floristice nordice şi alpine care sînt avantajate de condiţii microclimatice specifice determinate de e altitudine coborîtă şi de particularităţile terenului. Pentru conservarea acestor frumuseţi naturale întreaga zonă a fost declarată monument al naturii.

Încă din anul 1924, prof. AL.BORZA a întocmit proiectul de creare a unui parc naţional care să cuprindă: Izvoarele Someşului Cald. Peştera Zmeilor. Gheţarul de la Scărişoara. Valea Ordîncuşii ş.a.

În anul 1959, renumiţii speologi M Bleahu şi M Şerban au scos din nou în evidenţă frumuseţea şi bogăţia de fenomene carstice existente în această regiune şi au susţinut necesitatea înfiinţării acestui parc din Munţii Apuseni.