Biscrica Coltea (fosta manastire Trisfetitele) a fost ridicata intre anii 1701-1702 de catre spatarul Mihai Cantacuzino,pe temeliile unei vechi bisericute de lemn ctitorita de Udrea slugerul pe la 1641-1642 si ramasa dupa moartra lui in grija fratelui sau, clucerul Coltea Doicescu. In chiliile noului lacas, inzestrat de ctitorul sau cu bogate denii, a fost amenajata ulterior o scoala de dascali, iar din 1704 un spital.

     Complexul arhitectonic de la Coltea a mai fost completat intre anii1714—·1715 cu o uriasa clopotnita de zid ridicata. in fata bisericii, constructie impunatoare intrata in istoria bucuresteana sub numele de Turnul Coltei.  Grav avariat in urma cutremurului din 1802, turnul a mai rimas in picioare, dar si-a pierdut partea superioara. In anul 1888, datorita starii avansate de degradare in care se gasea, Turnul Coltei a fost darmat complet.

     Biserica Coltea cu cladirile inconjuratoare au fost distruse de un mare incendiu in 1739, find refacute insa in cursul aceluiasi an. Dupa cutremurul din 1838, lacasul a fost partial repatat si zugravit. Biscrica are planul treflat, clopotnita pe pronaos, iar ferestrele, in numar mai mare decit cel obisnuit, sunt dispuse simetric. Pentru prima data apar coloanele de piatra dintre naos si pronaos ridicate pe un piedestal inalt, asa cum vom intalni mai tarziu la bisericile Stavropoleos si Vacaresti.

     Arcurile dublouri, mari ca la bisericile din secolul al XVI-lea si forma  consolelor din piatra, care sustin arcele cu doua retrageri, se inscriu intre particularitatile acestui monument.

     Biserica odihneste pe un soclu masiv, larg profilat. Decoratia fatadelor foloseste elemente arhitecturale ce se reintalnesc in plastica majoritatii bisericilor din secolul al XVIII-lea. Ancadramentul usii constituie prin compozitia sa clasica ceva nou. Mestetii adusi de Mihai Cantacuzino au incercat sa introduca un stil baroc tarziu, creand un portal cu totul deosebit, ca stil si compozitie, de cele traditionale. Portalul foloseste o coloana scurta pe un piedestal aproape la fel de inalt pentru a sustine doua antablamente in care se adaposteste pisania. Mesterul si-a concentrat atentia mai ales asupra ancadramentului pisaniei.

     Portalul de la Coltea ramane un caz izolat in istoria arhirtecturii Tarii Romanesti, cu toate ca forme asemanatoare se mai intalnesc la ctitoriile ulterioare ale lui Mihai Cantacuzino.

     Usa de intrare si tampla sunt sculptate in stil brancovenesc, interpretand cu stangacie unele elemente clasice, iar ferestrele au chenare din piatra, in trilob, frumos sculptate. Pridvorul cu arcele sale polilobate, cu coloanele sale de proportii frumoase, a suferit unele modificari in decursul anilor; in schimb, balustrade de piatra este o adaugare tarzie.

     Biserica Coltea este importanta in istoria arhitecturii romanesti deoarece, asa cum arata N.Ghika-Budesti “ea marcheaza o serie de forme si dispozitiuni noi in arta de a zidi, care trebuie sa fi impresionat mult lumea de atunci ”.