Datorita pozitiei extrem de favorabile  (in apropierea oraselor Cluj-Napoca si Turda), dar mai ales atractivitatii deosebite, sectorul de chei din lungul Vaii Hasdate reprezinta probabil cea mai cunoscuta forma de acest gen din Muntii Apuseni.Cheile Turzii au luat nastere in sectorul unde paraul Hajdate (afluent de stanga al raului Arges) intersecteaza transversal  o culme a Muntilor Trascaului, pe o lungime de 3.5 km. Cheile s-au adancit cu 350 m , in bancuri masive de calcare jurasice, geneza lor fiind legate de coborarea treapta, incepand inca din poliocen a nivelului de baza, reprezentat de lacul Panonic din bazinul Transilvaniei. 

      Aparitia acestor chei se afla intr-o stransa legatura de epigeneza potrivit caruia paraul Hajdata s-a adancit initial in roci mai putin dure care acopereau calcarul, dupa care si-a continuat eroziunea intensa in masivul cacalros. Urmarile acestui proces se constata in prezenta unor lapiezuri, hornuri si pesteri, mai ales pe dreapta vaii. Exista si o alta conceptie emisa cu privire la geneza cheilor  potrivit careia acestea s-au format datorita surparii boltilor unei serii de pesteri stabatute de un parau subteran, teorie imbratisata de un numar insemnat de specialisti.

     Morfologia Cheiilor Turzii cuprinde  alturi de aspectul clasic al unui sector de chei, cu pereti inalti si abrupti, turnuri, contraforturi,platouri castice si campuri de lespezi, un intreg complex de pesteri structurate pe cinci niveluri.  Pe versantul drept se  afla 17 pesteri (de exemplu, Pestera de dupa Munte, lunga de 72 m; Pestera de la Gura Hajdatii de 11 m lungime etc.)iar pe versantul stang- cinci pesteri cu dimensiuni  importante. Unele depozite din interiorul acestor pesteri dovedesc urme ale unor adaposturi pentru oameni si animale. Sapaturile efectuate aici au scos la iveala resturi de manifere de varsta preistorica si holocena si vestigii arheologice datand din paleoliticul inferior (cultura de prund) si din epocile cuprului, bronzului si fierului.  La constituirea resurselor turistice  ale Cheilor Turzii participa un intreg complex de elemente , morfologice, hidrologica, geologica, floristica si   fauristica, de aceea fiind necesara individualizarea acestui areal intr-o rezervatie naturala complexa (geologica, paleontologica, geografica, speologica), ce acopera nu mai putin de 175 de hectare. 

Accesul in zona turistica a cheilor Turzii se poate face din mai multe directii. De la Turda pe soseaua care duce spre Campeni (9 km), din care se desprinde o sosea asfaltata catre cariera de calcar si de aici, in continuara la cabana situata la intrarea in chei. De la Cluj-Napoca mergand catre localitatea Tureni, prin soseaua Cluj-Napoca-Turda se poate merge pe jos in lungul unui afluent al raului Hajdate pana in satul Petresti, situat in partea de vest a cheilor. 

     Daca strabatem cheile din aval inspre munte in acest sens de explorare o sa fim intampinati de grandioasa, panorama a peretelui stang, o uriasa faleza dominata de silueta Turnului Galben. Aceasta creasta spre nord-est, adapostind in mozaicul formelor sale alghinele si Hornul Vulturului. Pe versantul opus poate fi admirata creasta crenelata a Peretilor cu Trepte.Alte asemenea trene de pietre, mobile sau fixe populeaza celelalte colturi ale cheilor (Zurusul  Cetatii, Grohota Morarilor). Pentru  amatorii  de excalada este demn de amintit peretele urias inalt de peste 200 m alaturi de peretele Scorusului. Peisajele deosebit de spectaculoase, traseul accesibil, dar si infrastructura bine dezvotata fac din cheile Turzii o destinatie speciala nu numai a  specialistilor geologi, geografi ori speologi, dar si a unui numar insemnat de turisti, iubitori ai drumetiilor in mijlocul naturii.