Situat în partea de sud-vest a Bucureştiului, cu prelungiri în zona judeţului Ilfov, care conduc spre oraşele Giurgiu şi Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele 1 şi 3 şi la vest cu sectorul 6, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 29 km², cu o populaţie de cca 270.000 de locuitori.

     Pornind ca şi celălalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv din Piaţa Universitatii, sectorul 5 conturează şi el o parte din desenul unei flori cu şase petale, care se deschid spre toate punctele cardinale ale oraşului. Suprafaţa acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este străbătut în zona sa nordică de o porţiune a râului Dâmboviţa, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vodă (cunoscut şi sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde îşi avea sălaşul zona istorică a capitalei dominat de străvechea mânăstire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureştiului. Alt relief pronunţat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi şi de culturi bogate de viţă de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreştilor şi actuala Şoseaua Viilor, alcătuind aşa numita Podgorie a Bucureştiului.

     Bucurestiul s-a nascut treptat, intre secolele al XIV-lea si al XVI-lea, prin coagularea unor asezari satesti aflate in vecinatatea Curtii Domnesti si a targului sezonier numit «Targul Cucului» sau al «Mosilor».

     Mahalalele - mai intai asezari satesti in jurul targului Bucurestilor si mai apoi cartiere preurbane ale acestuia -, au avut pana la inceputul secolului XX o infatisare rurala. Aceasta a presupus desigur ocupatii si practici patriarhale. Intre acestea s-a numarat si cultura vitei de vie. Podgoriile au ocupat suprafete intinse din actualul Bucuresti. Podgoriile bucurestenilor au fost mai numeroase si mai vaste decat livezile de pomi fructiferi, gradinile de zarzavat sau spatiile destinate altor culturi, luate la un loc.
     Cele mai intinse podgorii s-au aflat pana la inceputul secolului XX, la sud de raul Dambovita. Actualul deal al Patriarhiei de pilda, a fost cunoscut in Evul Mediu ca «Dealul Viilor», pana in secolul al XVII-lea cand s-a ridicat aici noua Mitropolie a Valahiei. In jurul ei au fost podgorii intinse apartinand Mitropoliei si care inconjurau mahalalele marginase din toate partile. Aceste podgorii incepeau din partea Podului Calicilor sau al Craiovei, devenit dupa 1800 Podul Calitei (azi Calea Rahovei), ocupau cartier Grammont de mai tarziu si inconjurau actualul Parc Carol I. Teritoriul podgoriilor continua pana pe Calea Vacarestilor unde se aflau viile manastirii Vacaresti. Asadar, mai toata partea de est si sud a Bucurestiului de astazi au fost ocupate de intinse podgorii.

     Parcul Tineretului este situat în partea de sud a oraşului Bucuresti, la o mica distanţa de zona denumită „Valea Plângerii”, având o suprafaţă de circa 80 ha. Amenajarea parcului a început în 1965 şi lucrările au durat până în1974. Diferenţele mari de nivel (până la 16 m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune în valoare oglinda lacului.
Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului, a avut în vedere realizarea unei zone vaste de verdeaţă pentru odihnă şi recrearea populaţiei din ansamblurile de locuinţe din partea sudică a oraşului.
În cuprinsul parcului a fost amplasată Sala Ioan Kunst Ghermănescu (noua denumire a Salii Polivalente), destinată unor acţiuni culturale şi competiţiilor sportive. Parcul dispune de mari suprafeţe de joacă pentru copii, spaţii de odihnă şi un debarcader cu dane pentru bărci cu rame.
Proiectantul a propus realizarea unui mare lac , în suprafaţă de 13 ha , alimentat natural din pânza freatică şi a trei insule , dintre care două sunt legate de mal prin poduri mici , acestea încadrându-se armonios în configuraţia malurilor sinuoase şi constituie repere vizuale agreabile. Arhitectul a reuşit , cu mult talent , ca artera principala să descrie o curbă largă , iar vederea dominantă de la intrare să intercepteze axial un mare bazin circular cu apă , punct focal şi pentru perspectiva Sălii Polivalente.