Numită adesea Mocaniţa de pe Valea Vaserului, Calea Ferată din Vişeu de sus, situată chiar în nordul României, la graniţa cu Ucraina, reprezintă o bogaţie atât din punct de vedere tehnic cât şi cultural. Pe o distanţă de aproape 60 kilometri circulă până azi – pe lângă locomotive Diesel – locomotive cu abur, înfocate cu lemn. Prin acest lucru CFF Vişeu de sus ( prescurtare de la Căile Ferate Forestiere) devine cunoscută în întreaga lume ca fiind ultima cale ferată forestiera autentica, pe care circulă locomotive cu abur.

Asezare si limite:

Municipiul Râmnicu Vâlcea se află așezat pe partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord-est a Olteniei. Se găsește la o altitudine de 240-260 m. Are ca vecinătăți următoarele localități: la est comunele Budești și Blidari, la nord comunele Bujoreni și Dăești, la vest comuna Vlădești și orașul Ocnele Mari, iar la sud orașul Băbeni. Poziția sa geografică determină și temperatura care aproape mereu este călduroasă, clima fiind temperat continentală.

  Bistrita este situata in Depresiunea Bistritei (de origine eroziv-acumulativa), deschisa la sud-vest si nord est si marginita inspre nord si sud de dealurile Bistritei, Cetate, Cighir, Ciuha, Cocos, Codrisor, Corhana si Jelnei, este traversata de raul Bistrita care isi are izvorul din versantul nordic al Muntilor Calimani, de sub varful Bistricioru, de la o altitudine de 562 m, parcurge un traseu de 64 km pana la intrarea in oras.In raul Bistrita se varsa doi afluenti cu un debit foarte mic si inconstant, paraul Ghinzii si paraul Jelnei, de pe dealul cetatii izvoraste raul Castailor care se varsa in Bistrita la confluenta oraselor Bistrita si Viisoara. Viisoara este traversata de Bistrita care trece si pe la marginea localitatii Sarata dupa care se varsa in Sieu.

     Borsec este o statiune balneoclimaterica, situata in depresiunea cu acelasi nume, bogata in paduri de brad, si strajuita de inaltimile Bistritei si Giurgeului la 850 m altitudine.

     Marturiile arheologice ( monede, sarcofage, ceramica din sec. I-II) gasite in vatra actuala a orasului dovedesc existenta unei stravechi asezari. Izvoarele minerale de aici, cunoscute inca din antichitate, sunt mentionate ca avand efecte tamaduitoare in sec. XVI de catre medicul italian Burcella, precum si de medicul vienez Krantz intr-o lucrare aparuta in 1770; in 1793 o revista medicala din Sibiu, publica un amplu articol stiintific despre apele Boresecului. In 1860 se construieste o mica fabrica de imbuteliat apa minerala.